De unde vine problema
Un apartament de la parter are, față de unul de la etajul trei, o suprafață în plus prin care pierde: podeaua. Dedesubt e fie un subsol neîncălzit, fie un ghenă cu conducte, fie direct pământul. Diferența de temperatură e mai mică decât spre exterior, dar suprafața e mare și pierderea merge continuu.
- Subsol neîncălzit, cu ferestre sau grătare de ventilare: practic e temperatura de afară, cu câteva grade în plus.
- Subsol tehnic cu conducte de termoficare: mai cald, dar cu umiditate mare.
- Placă direct pe pământ, la casele vechi: pierderea e mai mică pe centru și mare pe conturul exterior.
Senzația de podea rece nu vine doar din pierderea de energie. Suprafața rece sub picioare te face să urci termostatul cu un grad sau două — și acolo e cheltuiala reală.
Cele două variante de lucrare
| Variantă | Ce presupune | Când o alegi |
|---|---|---|
| Izolare pe tavanul subsolului | plăci lipite sau prinse mecanic pe dedesubt | aproape întotdeauna — nu intri în locuință, nu pierzi înălțime |
| Izolare pe deasupra, în pardoseală | demontat pardoseala, strat de izolație, șapă nouă | doar dacă oricum refaci pardoseala sau nu ai acces pe dedesubt |
Prima variantă e cea care se face în practică: costă mult mai puțin, se termină în câteva zile și nu îți scoate mobila din casă. A doua are sens exclusiv ca parte dintr-o renovare în care oricum spargi pardoseala.
Ce se greșește
- Se izolează doar sub camere, nu și sub baie și bucătărie — unde podeaua e la fel de rece.
- Se sare peste zona de contur, lângă pereții exteriori, unde e cea mai mare pierdere.
- Se izolează tavanul subsolului, dar rămân conductele de apă rece neizolate, care apoi îngheață.
- Nu se tratează umiditatea din subsol înainte — izolația montată peste un tavan umed nu ține.
Într-un bloc, tavanul subsolului e parte comună. Lucrarea se face cu acordul asociației, iar de multe ori are sens ca asociația s-o facă pe toată suprafața deodată: prețul pe metru pătrat scade mult față de o intervenție punctuală.