De ce efectul e mai mic decât pare
Pierderea printr-un element de anvelopă depinde de două lucruri: cât de prost izolează pe metru pătrat și câți metri pătrați are. Fereastra izolează mult mai prost decât peretele, dar are o suprafață de câteva ori mai mică. Peretele izolează mai bine pe metru pătrat, dar e toată fațada.
De aceea, la un apartament obișnuit, înlocuirea tâmplăriei mută rezultatul mai puțin decât anveloparea aceleiași locuințe. Nu e o lucrare inutilă — e o lucrare care rezolvă o parte din problemă, nu problema.
Unde se câștigă de fapt
- Etanșeitate: o fereastră veche de lemn, cu rosturi, lasă aerul rece să intre continuu. Asta se oprește imediat.
- Confort: suprafața interioară a geamului nou e mai caldă, deci nu mai simți curent lângă fereastră.
- Condens pe geam: dispare, pentru că suprafața nu mai coboară sub punctul de rouă.
- Zgomot: nu intră în certificat, dar e motivul pentru care jumătate dintre oameni schimbă geamurile.
În certificat, câștigul de etanșeitate se vede la pierderea prin ventilare, nu doar la cea prin fereastră. E o parte reală din rezultat, dar și sursa problemei de la punctul următor.
Ce apare după, și nimeni nu avertizează
Casa veche se aerisea singură, prin rosturile ferestrelor. Cu geamuri noi, umiditatea produsă în casă — gătit, duș, respirație, uscat rufe — rămâne înăuntru. Ajunge pe suprafața cea mai rece, care e de regulă colțul spre exterior sau spatele unei mobile lipite de peretele de nord, și condensează. Așa apare mucegaiul la câteva luni după o lucrare făcută corect.
- Aerisire scurtă și intensă, de câteva ori pe zi, cu geamul deschis larg — nu basculat ore întregi.
- Grile de ventilare montate în tâmplărie, dacă se pot prevedea din comandă.
- Ventilație mecanică, dacă lucrarea face parte dintr-o renovare mai mare.
- Mobila la câțiva centimetri de peretele exterior, ca aerul să circule în spatele ei.