Ce se măsoară în plus
- toate cele patru fațade, fiecare cu orientarea și suprafața ei vitrată
- acoperișul sau planșeul spre pod — o cale majoră de pierdere, absentă la apartamentele intermediare
- planșeul spre subsol sau spre sol, cu pierderi care la apartament nu există
- sistemul propriu de încălzire și de preparare a apei calde, cu randamentul lui real
- punțile termice de la colțuri, buiandrugi și centuri, mai multe decât la o unitate dintr-un bloc
De aici vine și diferența de clasă: o casă bine izolată poate ieși în B, dar una neizolată iese aproape sigur mai slab decât un apartament comparabil, tocmai pentru că nu are vecini care să o protejeze pe cinci laturi.
Casele construite în etape
Cazul cel mai laborios din practică: o casă începută în anii ’70, extinsă în ’95 cu BCA, mansardată în 2012 cu termosistem. Trei epoci, trei alcătuiri, trei comportamente termice.
Auditorul le tratează ca zone distincte și calculează o medie ponderată pe suprafețe. Rezultatul e corect, dar cere mai mult timp — atât la măsurare, cât și la calcul.
Ce documente scurtează vizita
- planul cadastral sau releveul, dacă există
- autorizația de construire și procesul-verbal de recepție, la casele noi
- documentația termosistemului, dacă a fost anvelopată
- fișa tehnică a centralei sau a pompei de căldură
- orice schiță veche, chiar incompletă
Niciunul nu e obligatoriu. La o casă fără nicio hârtie, auditorul face releveul pe loc — vezi ghidul despre casele vechi fără autorizație. Documentele scurtează vizita și cresc precizia, nu condiționează emiterea.