Greșelile care se repetă
| Greșeală | Ce produce |
|---|---|
| Soclul lăsat neizolat | o bandă rece pe tot conturul casei, exact la baza pereților — plus umezeală la interior |
| Glafurile ferestrelor netratate | punte termică pe tot conturul fiecărei ferestre; se vede primul mucegai acolo |
| Balconul sau logia lăsate în afara termosistemului | placa de balcon rămâne o aripă rece care intră în perete și răcește camera |
| Racordul cu streașina neînchis | aerul rece intră pe sub izolație și circulă în spatele ei |
| Dibluri prea puține sau greșit poziționate | plăci care se desprind în timp, fisuri în tencuiala decorativă |
| Plăci lipite doar pe puncte, fără cordon perimetral | aer care circulă în spatele izolației și îi anulează o parte din efect |
Regula pe care merită s-o reții: izolația trebuie să fie continuă. O întrerupere costă mult mai mult decât suprafața ei — puntea termică pierde disproporționat față de cât ocupă.
Ce verifici înainte să semnezi devizul
- Că soclul e prins în ofertă, cu material adecvat contactului cu umezeala.
- Că glafurile și spaletii ferestrelor apar ca poziție separată, nu „se rezolvă la fața locului”.
- Că balconul e tratat, cu o soluție descrisă, nu ocolit.
- Că se prevăd profile de start, colțare și plasă la colțuri și la colțurile golurilor.
- Că grosimea din ofertă e cea din calculul auditorului, nu cea mai ieftină rotunjire.
O ofertă care nu conține pozițiile astea nu e mai ieftină, e incompletă. Diferența apare tot la tine, ori ca lucrări în plus pe parcurs, ori ca punți termice cu care rămâi.
Ce se vede în certificat
Auditorul care vine după lucrare evaluează ce găsește, nu ce scria în deviz. Punțile termice netratate intră în calcul, iar clasa iese sub ce anunțase estimarea de dinainte de lucrare. E frustrant, dar e informația corectă: certificatul măsoară clădirea, nu intenția.
Dacă ai avut un audit înainte de lucrări, ai un termen de comparație bun. Diferența dintre economia calculată acolo și rezultatul de după lucrare arată exact cât s-a pierdut la execuție.