Ce se vede acum pe piața românească
Clasa energetică e obligatorie în anunțurile imobiliare, deci fiecare cumpărător o vede înainte să sune. Efectul ei nu e încă un adaos de preț explicit, cum se întâmplă în Germania sau Olanda, dar se simte în două locuri: câți oameni sună și cu ce argumente negociază cel care vine la vizionare.
Un apartament clasa D într-un bloc neanvelopat nu se vinde mai ieftin pentru că scrie D pe certificat, ci pentru că se vede pe fereastră ce înseamnă D. Certificatul doar pune în scris ce oricum ar fi observat cumpărătorul.
Unde contează cel mai mult
| Situație | Cât cântărește clasa |
|---|---|
| Casă individuală | mult — proprietarul controlează anvelopa, deci clasa spune ceva despre el |
| Apartament în bloc neanvelopat | puțin — clasa e a blocului, cumpărătorul o compară cu vecinii |
| Apartament în bloc anvelopat | mediu — devine argument de vânzare față de blocurile din jur |
| Imobil nou | mult — cumpărătorul compară direct cu alte ansambluri |
| Cumpărător cu credit verde | decisiv — condiția de creditare cere o clasă minimă |
Ce se schimbă în anii următori
Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor, revizuită în 2024, cere ca toate clădirile noi să fie cu emisii zero din 2030, iar fondul existent să fie renovat progresiv până în 2050. Pe măsură ce regulile se transpun în legislația românească, clasa energetică devine mai puțin o informație și mai mult o condiție.
Merită să investești înainte de vânzare?
De regulă, nu pentru clasă în sine. Anveloparea unei case costă mai mult decât recuperezi din prețul de vânzare pe termen scurt. Merită două lucruri mai mici, care se văd la vizionare și în certificat: tâmplăria, dacă e originală, și izolarea planșeului spre pod, care e cea mai ieftină intervenție pe metru pătrat.
Dacă totuși vrei să știi exact ce aduce fiecare măsură, cere un audit energetic în loc de certificat: îți dă costul estimat și economia anuală pentru fiecare intervenție, ca să poți decide cu cifre.