De ce mansarda pierde mai mult
- Suprafața de anvelopă e mare raportat la volumul încălzit — pantele acoperișului sunt toate în contact cu exteriorul.
- Ferestrele de mansardă sunt montate înclinat, expuse direct la cer, deci pierd mai mult decât unele verticale de aceeași suprafață.
- Pereții pitici, la baza pantei, ascund frecvent zone neizolate.
- Punțile termice la coame, la doliile acoperișului și în jurul ferestrelor sunt mai multe decât la un etaj obișnuit.
- Vara, aceeași geometrie aduce supraîncălzire — mansarda e cea mai caldă parte a casei.
Nu înseamnă că o mansardă e neapărat o clasă slabă. Una izolată corect, cu grosime suficientă între și sub căpriori și cu ferestre performante, se comportă bine. Problema e că izolația nu se mai vede după finisare.
Ce verifică auditorul
| Element | Ce se caută |
|---|---|
| Izolația între căpriori | grosimea și tipul, din documente sau din zone accesibile |
| Izolația sub căpriori | dacă există un al doilea strat, care taie puntea termică |
| Bariera de vapori | existența ei — fără ea, izolația se umezește și își pierde efectul |
| Ferestrele de mansardă | tipul geamului, din fișa tehnică sau de pe eticheta din ramă |
| Pereții pitici și podul rece rămas | dacă sunt izolați sau au fost săriți |
Eticheta din rama ferestrei de mansardă e cea mai simplă sursă de date exacte. Dacă o mai găsești, arat-o auditorului — altfel calculează pe valori prudente, iar prudența înseamnă clasă mai slabă.
Dacă mansardarea e recentă
Adună documentele lucrării: proiectul, fișele materialelor de izolație, factura de la firma care a montat. Toate intră în calcul cu valori reale în loc de estimări. La o mansardă bine făcută, diferența dintre calculul pe documente și cel pe estimare poate fi de o clasă întreagă.