Ce se propune, de obicei, ca înlocuitor
| Ce se aduce | De ce nu ține loc |
|---|---|
| Declarație pe proprie răspundere | proprietarul nu are cum să certifice un calcul pe care nu l-a făcut și nu poate să-l facă |
| Adeverință de la asociație | asociația confirmă datorii și situația de plată, nu performanța energetică |
| Certificatul unui apartament identic | documentul e emis pentru un imobil anume, identificat în el; nu se transferă |
| Certificatul vechi, expirat | expirat înseamnă exact asta — trebuie unul nou, chiar dacă nimic nu s-a schimbat |
| Fișa de analiză termică | e alt document, cu alt scop și alt conținut |
| Factura de întreținere sau de gaz | arată ce ai consumat tu, nu ce consumă clădirea în utilizare normată |
Cel mai frecvent din listă e al treilea: „vecinul are apartament identic, îmi dă și mie o copie”. Certificatul conține adresa și datele de identificare ale imobilului evaluat. Folosit pentru alt apartament, e un document fals, nu o scurtătură.
De ce legea cere exact acest document
Ideea din spatele obligației e simplă: cumpărătorul sau chiriașul trebuie să poată compara două imobile pe aceeași scală, înainte să decidă. O scală comună cere un calcul făcut după aceeași metodologie, de cineva care răspunde pentru el.
- Metodologie unică, deci rezultate comparabile între clădiri.
- O persoană atestată, care își pune numele și numărul de atestat pe document.
- Un conținut standard, pe care oricine îl poate citi la fel.
- O valabilitate limitată, ca informația să nu rămână din alt deceniu.
Nicio declarație și nicio adeverință nu bifează prima și a doua condiție. De aceea nu sunt acceptate — nu din formalism, ci pentru că nu spun același lucru.
Ce se poate face, în schimb, când e urgent
- Comandă certificatul cu prioritate — la un apartament obișnuit, termenul e scurt, nu e o lucrare de săptămâni.
- Trimite din timp datele și pozele cerute, ca vizita să fie eficientă.
- Anunță notarul că documentul e în lucru și întreabă până când îl poate primi.
- Dacă cumpărătorul e cel care insistă, arată-i comanda — de regulă asta rezolvă tensiunea.
Ce nu funcționează e amânarea până în ziua semnării, cu speranța că se trece cu vederea. Lipsa documentului la momentul autentificării e o problemă a tranzacției, nu una a formalităților de după.