Ce intră în calcul
Nu se măsoară factura. Se calculează un consum normalizat, pentru condiții standard de utilizare — altfel o casă locuită de o persoană ar ieși mai bine decât aceeași casă cu o familie de cinci, ceea ce n-ar spune nimic despre clădire.
- necesarul de încălzire, dat de pierderile prin pereți, tâmplărie, acoperiș și planșeu
- necesarul de apă caldă menajeră, raportat la suprafață
- consumul pentru ventilare și, la unele clădiri, pentru răcire
- iluminatul, cu pondere mică la locuințe și mare la clădirile de birouri
- randamentul sistemelor: o centrală veche pierde mai mult decât una în condensație
- aportul surselor regenerabile produse la fața locului, care se scade
De ce două apartamente identice au clase diferite
Pentru că nu sunt identice din punct de vedere termic, chiar dacă planul e același. Diferențele care contează cel mai mult sunt cele de poziție în bloc.
| Factor | Efect asupra clasei |
|---|---|
| Apartament de colț | două fațade expuse în loc de una — pierderi mai mari |
| Ultimul etaj | pierderi prin acoperiș, dacă terasa nu e izolată |
| Parter | pierderi spre subsol neîncălzit |
| Etaj intermediar, la mijloc | cea mai bună poziție — vecini pe cinci laturi |
| Orientare nord | aport solar mai mic decât la sud |
Ce urcă efectiv o treaptă
Intervențiile se împart în două: cele care reduc pierderile și cele care produc energie. Primele sunt de regulă mai eficiente ca investiție, dar ordinea corectă o dă auditul, nu o listă generală.
- anveloparea pereților exteriori — cel mai mare efect la blocurile nereabilitate
- izolarea terasei sau a planșeului spre pod, la ultimul etaj
- tâmplărie cu geam termoizolant performant, dacă cea existentă e veche
- înlocuirea centralei vechi cu una în condensație sau cu pompă de căldură
- panouri fotovoltaice, care scad consumul de energie primară și pot urca una-două clase