Necesar, nu consum
Ca la încălzire, calculul pornește de la clădire, nu de la obiceiurile tale. Se stabilește ce temperatură ar trebui ținută vara, se calculează cât intră în casă — prin ferestre, prin acoperiș, din interior — și rezultă necesarul de răcire. Dacă ai sau nu aparate schimbă doar randamentul cu care s-ar acoperi acel necesar.
E motivul pentru care doi proprietari cu apartamente identice, unul cu aer condiționat și altul fără, primesc cifre de răcire apropiate. Clădirea e aceeași.
Ce urcă necesarul de răcire
| Factor | Efect |
|---|---|
| Ferestre mari spre sud și vest | cel mai mare aport de căldură; vestul e mai greu decât sudul, pentru că bate seara |
| Mansardă sub acoperiș neizolat | cea mai caldă încăpere din casă, vara |
| Apartament la ultimul etaj | aceeași problemă, cu terasa blocului deasupra |
| Lipsa umbririi | fără streașină, jaluzele exterioare sau copaci, soarele intră direct |
| Inerție termică mică | pereți ușori, care se încălzesc repede și nu tamponează nimic |
Aici se vede o asimetrie pe care puțină lume o intuiește: măsurile bune pentru iarnă nu sunt automat bune pentru vară. O casă foarte etanșă și cu ferestre mari poate ieși excelent la încălzire și greu de suportat în august.
Ce reduce necesarul, în ordinea eficienței
- Umbrire exterioară — jaluzele, rulouri, streașină. Oprește soarele înainte să intre prin geam.
- Izolarea acoperișului sau a planșeului peste ultimul nivel. Vara contează la fel de mult ca iarna.
- Geam cu factor solar controlat, la fațadele expuse.
- Ventilare pe timpul nopții, când aerul de afară e mai rece decât cel din casă.
- Aparat de aer condiționat eficient — util, dar ultimul pe listă: tratează efectul, nu cauza.
Perdelele și foliile aplicate pe interior ajută la confort, dar mult mai puțin decât umbrirea exterioară: căldura a intrat deja prin geam când ajunge la ele.